Deşeuri alimentare în România
Aproximativ o treime din toate produsele din România ajung la coşul de gunoi sau sunt irosite inutil, anual. Această cantitate corespunde la circa 2.55 milioane de tone de produse alimentare, ceea ce corespunde încărcăturii a 127.500 de tiruri aliniate în coloană din Bucureşti până Munchen
Absolut fiecare dintre noi irosește singur în gospodărie în medie 353g hrana pe zi. De cele mai multe ori cantitatea de mâncare aruncată reprezintă o masă completă.
Risipa de hană înseamnă toate alimentele produse pentru consumul uman care se pierd sau sunt aruncate pe traseul parcurs de la locul de producţie până în farfurie.
Cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Diferenţa dintre cantitatea disponibilă şi cea consumată este foarte mare, rezultând pierderi alimentare şi pierderi de produse atât finite, cât şi în procesul de pregătire pentru consum. Produsele alimentare irosite (deşeuri) sunt produse pe care nu le folosim în consum zilnic şi totuşi am cumpărat mai mult.
- Nu facem o listă de cumpărături, iar atunci când o avem, nu o respectăm
- Mergem la cumpărături înainte ca frigiderul să se golească
- Nu avem încredere în simţurile noastre şi ne luăm doar după informaţiile de pe etichete
- Nu ne uităm în frigider înainte de a face cumpărături
- Nu depozităm adecvat produsele alimentare
- Gătim în cantităţi prea mari
- Facem cumpărături când ne e foame
La nivelul consumatorilor, un studiu arată că 24% din cantitatea de deşeuri este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume, 20% pâine/ produse de panificaţie, 11% lapte şi produse lactate, 1% produse din carne şi 1% alte alimente.
Deşeurile alimentare nu iau în calcul şi cantitatea de piele, oase, zaţ de cafea sau orice aliment care este deteriorat din diverse motive. Cifrele comunicate iau în calcul doar mâncarea care ar fi putut salvată sau nu ar fi fost necesară a fi achiziţionată.
Risipa de alimente poate fi prevenită dacă ţinem cont de câteva trucuri simple.
- Cumpără inteligent
- Depozitează corect
- Porţionează corect
- Foloseşte resturile
Află aici sfaturi şi trucuri pentru prevenirea risipei alimentare.
Deşeurile alimentare din România sunt mai multe decât în alte ţări?
Pierderile pe parcursul întregului circuit alimentar sunt în majoritatea ţărilor cam la fel. Cu toate acestea, ele diferă de cele mai multe ori în diverse etape ale prelucrării în domeniul industriei alimentare. În timp ce în ţările mai bogate, aproape de jumătate din hrană este aruncată de către consumatorul final, în ţările mai sărace deşeurile alimentare sunt reduse pentru că oamenii preţuiesc hrana. În aceste regiuni din păcate, pierderile din timpul recoltării, în momentul depozitării sau în momentul prelucrării sunt mai mari datorită tehnologiilor ineficiente şi învechite sau a know-how-ul ui defectuos.
Pierderile în comerţ şi în timpul prelucrării
Din punct de vedere comercial sau al prelucrării alimentelor, 30% sunt risipite. Prelucrarea industrială nu poate garanta întotdeauna conformitatea produselor, iar cele care nu sunt conform standardelor sunt retrase de piaţă. Vânzările produselor alimentare nu sunt întotdeauna pe măsură aşteptărilor producătorilor, iar odată depăşit termenul de valabilitate comerciantul are obligaţia de a retrage de la raft produsul respectiv şi trimiterea lui către producător, care trebuie să distrugă acel aliment.
De asemenea, în procesul de fabricaţie al diferitelor alimente apar şi pierderi colaterale. În procesul de producţie al produselor lactate şi brânză apare de fiecare dată zerul ca şi produs secundar.
Pierderile în agricultură
În agricultură se pierd 20 de procente din totalul pierderii de alimente. Acest lucru se întâmplă, de exemplu, pentru că nu toată recolta poate fi adunată din câmp din cauza fie a condiţiilor meteo, fie din cauza denivelărilor pe care pământul le are într-o anumită zonă. De asemenea, în marile lanţuri de magazine produsele care nu respectă standardul strict de calitate sunt refuzate şi trimise înapoi în depozit, existând riscul ca ele să se degradeze odată cu trecerea timpului.
Evitarea risipei de hrană
Pierderile mari de alimente au efecte profunde asupra naturii şi a omului. Producţia de alimente a provocat 30% din totalul deşeurilor alimentare cu impact direct asupra mediului. Ce-ar fi să cumpărăm exact câtă mâncare şi apă avem nevoie? Cumpărăm mult, folosim puţin. Deşeurile alimentare produc pierderi economice atât guvernelor cât şi gospodăriilor, pentru că practic aruncăm banii la coşul de gunoi.
Există vreo diferenţă dacă arunc un măr sau o bucată de carne?
Da! Cu cât mai multe resurse au fost cheltuite pentru a produce un produs, cu atât mai mare impactul pe care îl au deșeurile, în cazul în care nu se consumă. Pentru un kilogram de carne de vită, este nevoie de aproximativ 50 de ori mai mult teren și de 20 de ori mai multă apă decât un kilogram de mere.
Cât de reale sunt informaţiile prezentate?
Nu există la ora actuală nici un studiu făcut la o scară de peste 1 milion de oameni. Cele mai recente cifre se bazează pe sondaje şi estimări ale unităţilor de producţie din industria alimentară. Ele sunt completate cu valori din literatură de specialitate. Pentru deşeurile menajere, cea mai bună estimare este un studiu din Anglia pentru o valoare de 2000 de gospodării. La ora actuală se efectuează cercetări la scară largă.