Risipa de hrană în România a devenit o problemă socială majoră, datele statistice evidențiind faptul că aruncăm anul circa 250 kg de alimente pe cap de locuitor, a declarat miercuri Teodor Mitrana, director al Asociației MaiMultVerde, cu ocazia lansării proiectului „România împotriva risipei de hrană”.

El a spus că aceste date situează țara noastră peste media europeană — 150 kg de alimente aruncate pe cap de locuitor.

„Vrem să dăm startul unui proiect cofinanțat cu fonduri elvețiene prin programul de cooperare cu România și ne propunem să facem un studiu legat de ceea ce înseamnă risipa alimentară, să identificăm soluții de stopare a acestei probleme. Nu există încă la nivel național date statistice pe acest subiect, ceea ce se știe este la nivel european, nu există o listă clară a barierelor pe care le întâmpină toți membrii lanțului valoric, de la producători la cumpărători, în prevenirea și reducerea acestei risipe alimentare. (…) Trebuie să vedem de ce schimbări este nevoie în România”, a afirmat Mitrana, subliniind că datele cercetării vor oferi și un suport real unor modificări legislative.

În cadrul proiectului vor fi realizate un studiu privind risipa de hrană în România și o campanie de informare ce se va extinde în București și alte cinci orașe — Craiova, Cluj, Timișoara, Brașov, Iași și Constanța.

„Să ne înțelegem, pierderile până la un punct sunt inevitabile, de 10%, dar a vorbi de pierderi de 30-50% sunt diferențe foarte mari și trebuie găsite soluții”, a menționat directorul Asociației MaiMultVerde.

Potrivit lui Teodor Mitrana, stoparea risipei de alimente se poate face prin intermediul restaurantelor, care pot reduce porțiile și prin schimbarea mentalității oamenilor.

„Sunt mulți oameni care mănâncă cele două feluri și eventual desert, dar cum sunt acum porțiile în restaurante nu le poți mânca pe toate. Există soluția simplă de a lua acasă ceea ce rămâne, pentru că nu este nicio rușine, deși în cultura noastră poate părea jenant, dar nu, nu este nimic în neregulă cu asta. Este o formă de reducere a risipei. Mai sunt exemple și credem că în schimbul de experiență cu partenerii elvețieni vom găsi și alte soluții atât pentru nivelul restaurantelor, cât și al gospodăriilor”, a completat el.

Proiectul, în valoare de 164.464,98 franci elvețieni, este bugetat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă și se va derula pe un an.